Procurorul general vede „un evident regres” față de raportul MCV din ianuarie: Propunerile pe Legile justiției au avut un impact negativ

„Concluziile, reținem, în mod evident, o situație de regres față de raportul din ianuarie 2017 și aceasta, în principal, din cauza propunerilor privind legile justiției care au avut un impact negativ și care au stârnit îngrijorarea. Cred că era ușor de anticipat această situație. Se recomandă în cadrul raportului să fie avute în vedere propunerile efectuate de magistrați. Una privea numirea în funcție a procurorilor șefi după un sistem transparent și robust, sistem similar numirii președintelui ÎCCJ. În continuare se recomandă ca instuțiile statului român să lucreze împreună, să coopereze. (..) Față de raportul din ianuarie reprezintă un regres care ar putea determina reconsiderarea unor obiective considerate îndeplinite în raportul din ianuarie”, a declarat Augustin Lazăr după prezentarea raportului.

Procurorul general al României a afirmat că principala îngrijorare reflectată în raport se referă la „impactul negativ” pe care legile justiției le-au avut atât în România, cât și la nivel internațional, menționând că dacă am îndeplini obiectivele MCV, la sfârșitul anului 2018 monitorizarea s-ar putea încheia.

Pe de altă parte, ministrul Justiției, Tudorel Toader, susține că raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV pune accentul pe confirmarea rezultatelor, aspect care nu figurează în textul recomandărilor din ianuarie 2017, adăugându-se, așadar, cerințe noi, acesta repetând că raportul conține concluzii în favoarea României.

Potrivit celui mai nou raport, privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, țara noastră a „realizat progrese în privința unora dintre aceste recomandări; este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese și în privința altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În același timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare”, se arată în raport.

Totodată, comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referință ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, „deși datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituțiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului și prin respectarea independenței sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante și, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referință ale MCV”.